More





  •     Cod QR
    Imagini live de pe partii - Webcams !


  • Stiri de la munte

  • Deschiderea oficială Funpark Arena Platos Paltinis 2 iunie 2017 ! (25.05.2017)
    După un super-sezon de iarnă, complexul de ski Arena Platos se va transforma din luna iunie 2017 într-un super funpark, cu multe activități în aer liber pentru toate vârstele.
    Funpark-ul are o suprafata de 74.416 mp, situat la 1442 m altitudine, avand 4 trasee de bicicleta, 2 benzi rulante si un telescaun.
    Harta activitatilor: 1. Traseu de biciclete, 2.Telescaun, 3. Sanie de vara, 4. Tiroliana, 5. Zona relaxare lac, 6. Zorbing, 7. Aleea cu povesti, 8. Parc de catarat, 9. Poteci de drumetie, 10. Traseu de trotinete, 11. Bagjump, 12. Trambuline, 13. Centru de joaca gonflabil in aer liber, 14. Teren fotbal gonflabil cu suprafata umeda, 15. Animale
    Program: deschis in fiecare weekend din iunie si zilnic in lunile iulie, august.
    funpark_paltinis
  • Pasul Hillary de pe Everest s-a prăbușit (24.05.2017) Hillary Step este o stâncă aproape verticală localizată în apropierea vârfului muntelui Everest, la altitudine de 8.790 de metri. Stânca a fost denumită după Sir Edmund Hillary care a descoperit-o, împreună cu Tenzing Norgay, în drumul lor spre vârful versantului, pe 29 mai 1953. Hillary Step este considerată una dintre cele mai mari provocări pentru pasionaţii de alpinism. Pasul Hillary este o secțiune îngustă și abruptă, înaltă de 12 metri, și este considerat ultimul obstacol înainte de cucerirea vârfului la 8.848 de metri.
    Pasul Hillary de pe Everest s-a prăbușit, după cum a confirmat pentru BBC News un alpinist care a cucerit vârful pe 16 mai. Alpiniștii sunt de părere că stânca a fost afectată de cutremurul din 2015 care s-a produs în Nepal. În consecință, ascensiunea pe Everest a devenit și mai dificilă.
    Încă din 2016, fotografiile realizate în zonă arătau că Pasul Hillary și-a schimbat forma, însă, din cauza zăpezii, nimeni nu au putut afirma cu siguranță că a dispărut. Anul acesta însă, informația a putut fi confirmată. Unii alpiniști spun că acum cucerirea vârfului va fi mai ușoară, deoarece acest obstacol dificil nu le mai stă în cale, alții spun că, dimpotrivă, va fi mai periculos pentru că riscă să se formeze un blocaj acolo, iar alpiniștii vor fi nevoiți să aștepte perioade mai lungi în frig și la altitudini înalte.
  • Proiect: Sanie de vară şi pârtii de schi din Poiana Braşov spre Râşnov (19.05.2017) Pentru a dezvolta turismul la Braşov, municipalitatea are în plan să extindă domeniul schiabil din Poiana Braşov şi să construiască o „sanie de vară”, prin care să se asigure activităţi recreative în staţiune şi pe timp de vară.
    O primă variantă presupune amenajarea a 10 km de pârtii noi, cu mai multe grade de dificultate, şi a unei telegondole care să facă legătura între o platformă de pe DN 1E şi Vârful Postăvarul.
    Cealaltă opțiune ar fi amenajarea a încă 25 de km de pârtii noi, care să înceapă din zona de plecare a Pârtiei Kanzel şi să asigure legătura cu Râşnovul, caz în care ar trebui să se realizeze două instalaţii de transport pe cablu, dar şi un al doilea lac de acumulare.
    Un alt proiect prezentat în cadrul evenimentului de la Ministerul Turismului a fost cel referitor la amenajarea unei pârtii pentru „sănii de vară” de tip alpine coaster în Poiana Braşov. Traseul ar urma să aibă lungimea de un kilometru, o diferenţă de nivel de 200 de metri, astfel că sania pe şine ar putea atinge şi viteza de 40 km/h. Valoarea investiţiei este estimată la un milion de euro.
    Ambele proiecte prezentate de administratorul public al Braşovului, Miklos Gantz, au fost considerate fezabile de organizatorii întâlnirii.
  • Legea câinilor salvamontiști, depusă în Parlament (19.05.2017) Deputatul PSD Simona Bucura a depus la Senat un proiect de lege al câinilor salvamontiști. Aceasta vrea să reglementeze folosirea câinilor în activitatea salvamontului, potrivit recomandărilor Comisiei Internaționale de Salvare Alpină. În România se află, în prezent, zece câini pentru salvare din avalanșe, primul fiind donat de colegii salvamontiști din Franța, în anul 2013. Îl cheamă Helios, și a participat alături de salvatorii montani la zeci de operațiuni de salvare.
    Unitatea canină de intervenție la avalanșă este, potrivit proiectului, echipajul format dintr-un câine și salvamontistul său, echipaj care a parcurs formele de pregătire specifice din cadrul Asociației naționale a Salvatorilor Montani din România.
    Unitățile canine vor fi integrate în serviciile publice de sau locale Salvamont, din zonele cu risc de avalanșă, prin încheierea unui contract de voluntariat sau de angajare, și vor fi puse și la dispoziția Inspectoratelor pentru Situații de Urgență. Astfel, câinii de intervenție la avalanșe vor putea să participe și la alte tipuri de operațiuni, cum ar fi cutremur, căutare de suprafață, etc.
    Câinii vor beneficia de hrană, asistență medicală, tratamente și deparazitare, precum și pregătire prin cursuri de specialitate. În plus, unitățile canine vor beneficia de acces liber în bazele Salvamontului, în mijloacele mecanizate auto și de transport aerian, precum și în instalațiile de transport pe cablu, în vederea patrulărilor preventive sau în cazul intervențiilor de salvare.
    România se află pe locul 9 în topul țărilor cu accidente fatale în avalanșe, cu o medie de 2,78 morți pe an, între Spania și Germania.
  • Horia Colibășanu a cucerit Everestul fără oxigen suplimentar și șerpași(16.05.2017) Horia Colibășanu a cucerit Everestul, marți dimineață, după o ascensiune de 12 ore. Alpinistul român nu a folosit oxigen suplimentar și a reușit performanța fără ajutorul șerpașilor.
    Horia Colibășanu a atins cel mai înalt vârf montan din lume la ora 6:20, ora României. Ascensiunea a durat aproape 12 ore, ultima tabără a lui Horia fiind la 8300 m. Horia Colibășanu a urcat în paralel cu şerpaşii care au instalat corzile pe Everest pentru sezonul 2017, iar decizia sa de a pleca mai repede spre vârf a avut două motive: să evite îmbulzeala ca să îşi reducă timpul de expunere la mare înălţime, să îşi dea timp în caz de vreme nefavorabilă să încerce ascensiunea de mai multe ori.
    Vârful Everest este cel de-al optulea în palmaresul sportiv al lui Horia Colibăşanu şi a reprezentat o provocare pentru sportivul timişorean care îşi doreşte să urce pe toate cele 14 vârfuri de peste 8000 de metri.
  • Licitaţia pentru domeniul schiabil Transalpina, amânată până în iulie (15.05.2017) Lăsat nefinalizat, dar totuşi funcţional de câţiva ani buni, domeniul schiabil Transalpina Schi Resort urmează să primească finanţare. Astfel, întreaga investiţie va fi finalizată în integralitate.
    Conform edilului din Voineasa, Gabriel Năstăsescu, până pe data de 1 iunie 2017, Ministerul Turismului va aloca Primăriei Voineasa suma de 15,3 milioane de lei pentru finalizarea domeniului schiabil de la Obârşia Lotrului. Aşadar, cu aceşti bani vor fi realizate parcările – cea terană şi cea supraterană, dar şi pergolele de la altitudinea de 1850 de metri. De asemenea, în această sumă este prevăzută şi asfaltarea drumului de acces către pârtie – DN 7A, de la Voineasa şi până la Obârşia Lotrului.
  • Cea mai lungă tiroliană din ţară a fost redeschisă pentru turişti (05.04.2017) Tiroliana de la Canionul 7 Scări, din Masivul Piatra Mare, cu o lungime totală de peste doi kilometri, având mai multe trasee, a fost redeschisă pentru turişti.
    Tiroliana de la Canionul 7 Scări are în total 2,1 kilometri şi 23 de trasee pentru adulţi şi copii, cu o înclinaţie între două şi patru grade. Cel mai scurt dintre trasee are 47 de metri, în timp ce cel mai lung măsoară 273 de metri.
    Biletele pentru accesul la tiroliană costă 50 de lei de persoană pentru traseele lungi şi de 20 de lei de persoană, pentru cele destinate copiilor. Tiroliana porneşte de la canion, urmează traseul drumului forestier din zonă, trece pe lângă cabană şi traversează pârâul Şapte Scări prin mai multe puncte.
    Canionul Şapte Scări se află în Masivul Piatra Mare şi are o lungime de 160 de metri cu o diferenţă de nivel de 58 de metri, aflându-se la o altitudine de 948 de metri. Defileul este format din şapte trepte cu înălţimi între 2,5 şi 15 metri, care îi dau numele şi care se transformă în cascade când volumul de apă al pârâului Şapte Scări creşte. Accesul principal pe traseu, care durează aproximativ o oră, se face din zona localităţii Timişul de Sus, de pe Drumul Naţional 1 (traseul cu banda galbenă).
  • Când va începe și cât va dura reabilitarea Crucii Caraiman (04.04.2017) Reabilitarea Crucii Caraiman va începe în primăvara anului 2018, iar lucrările vor fi finalizate cel mai probabil în 2019, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării Naţionale.
    „Ne dorim nu doar consolidarea şi reabilitarea monumentului, ci şi transformarea sa într-un reper important pe harta turistică a zonei. Proiectul prevede amenajarea în spaţiile obiectivului comemorativ a unei expoziţii moderne, accesibile publicului, în care să predomine informaţia digitizată, posibil cu holograme, fond sonor şi alte facilităţi de informare, pe măsura importanţei pe care acest simbol o are în ansamblul naţional al operelor ce comemorează Războiul de reîntregire”, a afirmat oficialul MApN. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 19,3 milioane lei, din care circa 16,4 milioane lei reprezintă valoarea finanţării externe nerambursabile. Totodată, 2,9 milioane lei reprezintă valoarea cofinanţării cheltuielilor eligibile asigurate de MApN.
    Monumentul Eroilor Crucea Caraiman este amplasat la o altitudine de 2.291 de metri, având o înălţime totală de 39,3 metri şi o deschidere a braţelor orizontale de circa 15 metri. Crucea a fost inclusă în 2013 în Cartea Recordurilor Guiness ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan. Construcţia sa a început în 1926 şi s-a finalizat în 1928. În 1939, Crucea a fost racordată la sistemul energetic naţional.
  • Telegondolă între parcarea din Poiana Mică și domeniul schiabil din Poiana Brașov (03.04.2017) Pentru a convinge turiștii să lase mașinile în parcarea nou construită în Poiana Mică, ce va fi gata până la Paște, Municipalitatea ia în calcul să amenajeze o telegondolă care să ducă până la domeniul schiabil. Pentru a vedea dacă această variantă de transport este eficientă, în bugetul local pe 2017 a fost prevăzută suma de 120.000 de lei, cu care să fie realizat un studiu prin care să fie analizată o soluție tehnică.
    Potrivit administratorului public al Brașovului, Miklos Gantz, traseul noii telegondole ar urma să pornească din fața parcării din Poiana Mică (unde există un teren care permite amenajarea stației) și să se termine în zona din care pornește acum telegondola din Poiana Brașov.
    Pentru început, transportul turiștilor de la parcare la domeniul schiabil va fi asigurat prin introducerea experimentală a unei linii de transport în comun, conform administratorului public al Brașovului. „Timp de o lună, pe traseu va circula un autobuz, după care, în funcție rezultatele acestei monitorizări, se va propune un traseu și va fi crescută frecvența de circulație a mijloacelor de transport în comun, în special iarna”, a explicat sursa citată.
    Administratorul public al Brașovului a adăugat că, după ce va fi gata studiul privind amenajarea telegondolei și vor fi suficiente date referitoare la eficiența liniei RATBV, cele două variante vor fi comparate și se va stabili care dintre ele este cea mai bună.
    Tot în bugetul local din acest an sunt prevăzuți 50.000 de lei, pentru un studiu privind extinderea legăturii dintre pârtiile Lupului și Stadion. „Este vorba de o lățire a actualei legături dintre cele două pârtii”, a explicat Miklos Gantz.